În fiecare om există o lumină. Dumnezeu te iubește pentru ceea ce este în tine lumină, pentru ce ai tu bun, nu pentru păcatele tale.

3766

În fiecare om există o lumină. Dar pentru fiecare trebuie să vină clipa rânduită de sus, când să te vezi aşa cum eşti şi să-L cauţi pe Hristos. Dumnezeu te iubeşte pentru ceea ce este în tine lumină, pentru ce ai tu bun, nu pentru păcatele, petele, întunecimile tale. Iar tu nu poţi fi şi cu ale lumii şi cu Dumnezeu: Cine va voi să-şi scape viaţa, o va pierde; iar cine va pierde viaţa sa pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela o va afla (Marcu 8, 35).

Dacă ai iubi cu adevărat pe Hristos, viaţa ta ar fi alta. Ai fi om cu adevărat, ai răspândi în jurul tău lumină şi paceAi face din învățătura lui Hristos o învățătură vie, ai trăi-o şi ai fi fericit încă de aici, de pe pământ, înțelegând că nu ai niciun motiv să te tulburi, că necazul, nenorocirea ca şi bucuria ta pe pământ sunt la fel de trecătoare; că viaţa ta, aşa cum e, are un rost dat de Dumnezeu şi că împlinind învățătura Lui vei ajunge să dobândești viaţa veşnică.

(Preotul martir Constantin SârbuLacrimă și har, Editura Bonifaciu, Bacău, 2010, p. 177)

[wp-rss-aggregator template="stiai-net"]

Adesea Dumnezeu ne iartă păcatele fără a da pedeapsa cuvenită, după cum zice şi psalmistul: Tu, Doamne, bun şi blând eşti şi mult milostiv tuturor celor ce Te cheamă pe Tine (Psalmi 85, 4). Şi chiar de ne pedepseşte câteodată, o face cu bunătate, compătimitor şi, fireşte, spre binele nostru. Ceea ce este cu adevărat îngrozitor este atunci când Dumnezeu ne părăseşte ca pe nişte deznădăjduiţi şi neîndreptaţi; crede-mă că atunci diavolul ne va pedepsi şi ne va munci cu înfricoşare, ca pe unii care nu mai suntem robii lui Dumnezeu, ci prizonierii diavolului. Iar atunci vom suferi acea pedeapsă gătită diavolului şi îngerilor lui. O, de nu ne-ar părăsi Dumnezeu! Cel ce iubeşte învăţătura iubeşte ştiinţa, iar cel ce urăşte certarea este nebun (Pilde 12, 1).

Cunoaşte că Dumnezeu te iubeşte! Dacă El continuă toate cele de trebuinţă pentru viaţă şi bunăstare, poţi tu cu adevărat să murmuri împotriva lui Dumnezeu şi să zici că te pedepseşte? Dacă pentru binele sufletului Tău, Dumnezeu a trimis în lume proroci şi înţelepţi, ca prin ei să te ajute şi să te înveţe… Oare aşa se îngrijeşte cineva de altcineva supus pedepsei? Dacă Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său Cel Unul-Născut în lume pentru a te învăţa despre dragostea lui Dumnezeu faţă de tine, a te îndemna la dragoste faţă de El şi a-ţi arăta calea de a te înălţa către El, şi astfel, în neţărmurita Lui dragoste pentru tine, Şi-a vărsat sângele pe Cruce pentru tine, spre a te mântui din puterea păcatului şi a morţii… După toate acestea, poţi tu să îndrăzneşti să spui că Dumnezeu te pedepseşte?

(Cugetările unei inimi smerite – un document din secolul al XV-lea despre viața duhovnicească, Editura Egumenița, pp. 50-51)

Distribuie pe: