Pentru milioane de oameni, o pisică înseamnă companie, afecțiune și poate câteva momente de liniște la sfârșitul unei zile aglomerate. Cercetările sugerează însă că relația dintre oameni și animalele lor de companie ar putea avea legături și cu sănătatea cardiovasculară. Unul dintre cele mai interesante studii a urmărit peste 4.400 de persoane timp de aproximativ două decenii și a descoperit o asociere surprinzătoare între faptul de a fi avut o pisică și riscul de deces în urma unui infarct.
Studiul care a urmărit peste 4.400 de persoane
Cercetarea a analizat date provenite de la 4.435 de participanți, dintre care 2.435 declaraseră că avuseseră sau aveau o pisică. Oamenii de știință au urmărit mortalitatea participanților pe parcursul unei perioade de aproximativ 20 de ani.
După ce au luat în calcul factori importanți precum vârsta, sexul, fumatul, tensiunea arterială, diabetul, colesterolul și indicele de masă corporală, cercetătorii au observat că persoanele care avuseseră în trecut o pisică prezentau un risc relativ cu aproximativ 37% mai mic de deces în urma unui infarct miocardic, comparativ cu persoanele care nu avuseseră niciodată pisică.
Este însă foarte importantă diferența dintre asociere și cauzalitate. Studiul nu demonstrează că simplul fapt de a avea o pisică reduce direct riscul de infarct cu 37%. Pot exista și alte diferențe între proprietarii și neproprietarii de pisici care să contribuie la rezultatele observate.
Ce legătură ar putea avea o pisică cu inima?
Una dintre explicațiile investigate de cercetători este reducerea stresului. Interacțiunea cu un animal de companie poate influența modul în care organismul reacționează la situațiile tensionate. Contactul plăcut cu un animal a fost asociat în diferite cercetări cu modificări ale sistemelor implicate în stres și relaxare.
Acest lucru este important deoarece stresul repetat activează sistemul nervos simpatic și poate determina creșteri ale ritmului cardiac și tensiunii arteriale. O analiză publicată în 2022 arată că unul dintre mecanismele prin care animalele de companie ar putea avea efecte cardiovasculare favorabile este tocmai diminuarea activității sistemului nervos simpatic.
Autorii subliniază însă că rezultatele cercetărilor nu sunt toate identice și că dovezile existente nu sunt suficient de puternice pentru a recomanda adoptarea unui animal ca metodă de prevenire a bolilor cardiovasculare.
Un experiment interesant cu persoane care aveau hipertensiune
Un alt studiu oferă indicii despre ceea ce se poate întâmpla în momentele de stres. Cercetătorii au analizat 48 de persoane cu hipertensiune arterială. Toți participanții au primit lisinopril, un medicament utilizat pentru scăderea tensiunii, iar jumătate dintre ei au primit și un animal de companie – câine sau pisică.
După șase luni, medicamentul redusese semnificativ tensiunea arterială de repaus în ambele grupuri. Diferența a devenit însă evidentă atunci când participanții au fost supuși unor situații stresante.
La proprietarii de animale, creșterile tensiunii și ale ritmului cardiac în timpul stresului au fost semnificativ mai mici. De exemplu, în timpul testelor, tensiunea sistolică medie a ajuns la aproximativ 131 mmHg în grupul cu animale, comparativ cu aproximativ 141 mmHg în grupul care primise numai medicamentul.
Concluzia cercetătorilor a fost că tratamentul medicamentos reducea eficient tensiunea de repaus, în timp ce sprijinul social oferit de prezența unui animal părea să reducă suplimentar reacția cardiovasculară la stres.
Ce spun cercetările mai ample despre tensiunea arterială
O analiză științifică publicată în 2022 a trecut în revistă cercetările despre animalele de companie, hipertensiune și bolile cardiovasculare. Autorii au concluzionat că există studii care indică un posibil risc mai redus de hipertensiune și un control mai bun al tensiunii la proprietarii de animale.
Imaginea de ansamblu este însă mai complicată. O meta-analiză a 11 studii a constatat că proprietarii de animale aveau, în medie, o tensiune sistolică cu aproximativ 1,7 mmHg mai mică și un ritm cardiac cu aproximativ 2,3 bătăi pe minut mai redus. Diferența în ceea ce privește tensiunea diastolică nu a fost semnificativă statistic.
Prin urmare, afirmația simplă că „proprietarii de pisici au cu 42% mai puține șanse să aibă hipertensiune” trebuie privită cu prudență. Unele date susțin o asemenea asociere, dar rezultatele generale ale studiilor nu sunt suficient de uniforme pentru a transforma procentul într-o regulă valabilă pentru toată populația.
Dar torsul pisicii? Aici lucrurile devin și mai interesante
Torsul este probabil partea cea mai fascinantă a poveștii, dar și cea în jurul căreia circulă cele mai multe exagerări. Pe internet este frecvent repetată ideea că frecvențele produse de tors ar avea efecte terapeutice directe asupra oaselor, articulațiilor sau sistemului cardiovascular.
Există într-adevăr cercetări separate asupra terapiei prin vibrații mecanice. Unele studii efectuate pe femei aflate după menopauză au arătat că anumite forme de vibrație a întregului corp pot avea efecte favorabile asupra densității minerale osoase. Frecvența, amplitudinea, durata tratamentului și modul în care vibrațiile sunt transmise organismului contează însă foarte mult.
Asta nu înseamnă că torsul unei pisici produce automat aceleași efecte. Nu există în prezent un studiu clinic solid care să demonstreze că simpla expunere la torsul unei pisici reconstruiește oasele, reduce inflamația sau tratează afecțiunile cardiovasculare la oameni. Asemănarea dintre anumite frecvențe este interesantă și poate justifica cercetări viitoare, dar nu reprezintă o dovadă medicală.
Beneficiul cel mai simplu ar putea fi și cel mai important
Dincolo de procente și de teoriile despre tors, există un mecanism mult mai ușor de înțeles: compania. Pentru o persoană care locuiește singură, mai ales la o vârstă înaintată, un animal poate oferi rutină, interacțiune, afecțiune și sentimentul că există cineva acasă.
Cercetările asupra relației om-animal sugerează că proprietarii de animale pot prezenta o reacție cardiovasculară mai redusă în anumite situații stresante. Într-un studiu realizat pe 240 de cupluri, persoanele care aveau animale au prezentat niveluri mai mici ale ritmului cardiac și tensiunii arteriale și o recuperare mai rapidă după situații stresante decât participanții fără animale.
Asta nu transformă pisica într-un „tratament” pentru inimă și nici nu înseamnă că un animal poate înlocui medicamentele, mișcarea, alimentația echilibrată sau controalele medicale. Cercetătorii atrag chiar atenția că prevenirea bolilor cardiovasculare nu ar trebui să fie motivul principal pentru adoptarea unui animal.
Dar datele disponibile sugerează ceva frumos: relația dintre oameni și animalele lor poate avea efecte care merg dincolo de simpla companie. O pisică ce se așază lângă tine, câteva minute petrecute mângâind-o și rutina zilnică pe care o creează pot contribui la o stare de calm și la reducerea reacției la stres.
Iar dacă această stare se repetă zi după zi, ani la rând, este posibil ca efectele să conteze mai mult decât ne-am fi imaginat.
