Brusturele este întâlnit frecvent pe marginea drumurilor, în grădini și pe terenurile necultivate, motiv pentru care mulți îl consideră o simplă buruiană. În spatele frunzelor sale uriașe și al fructelor care se prind ușor de haine se ascunde însă o plantă comestibilă, folosită de secole în alimentația și în tradițiile populare din Europa și Asia.
Denumirea sa științifică este Arctium lappa, iar partea cel mai des utilizată este rădăcina. Aceasta este bogată în fibre, în special în inulină, dar conține și acizi fenolici, lignani și alți compuși vegetali cu proprietăți antioxidante. În unele țări asiatice, rădăcina tânără de brusture este consumată asemenea unei legume, fiind adăugată în supe, tocănițe și preparate cu orez.
Ce legătură are cu glicemia
Inulina din rădăcina de brusture este o fibră prebiotică pe care organismul nu o digeră asemenea zahărului obișnuit. Ea ajunge în intestin, unde poate susține dezvoltarea anumitor bacterii benefice și poate contribui la încetinirea absorbției carbohidraților dintr-o masă.
Unele cercetări de laborator și studii efectuate pe animale au observat că extractele de brusture ar putea influența enzimele implicate în digestia carbohidraților și ar putea contribui la reglarea glicemiei. Rezultatele sunt interesante, însă dovezile obținute până acum la oameni sunt insuficiente pentru ca brusturele să fie recomandat drept tratament pentru diabet.
Persoanele care urmează un tratament pentru scăderea glicemiei nu ar trebui să îl înlocuiască cu ceaiuri, tincturi sau capsule din brusture. Asocierea unor produse concentrate din această plantă cu tratamentul prescris ar putea provoca o scădere prea mare a glicemiei, motiv pentru care este necesar sfatul medicului.
Poate proteja ficatul?
Brusturele conține substanțe antioxidante care au fost analizate pentru capacitatea lor de a limita deteriorarea celulară produsă de stresul oxidativ. În anumite experimente, extractele din rădăcină au redus unii indicatori ai afectării ficatului și au îmbunătățit mecanismele naturale de apărare ale celulelor.
Aceste rezultate nu înseamnă însă că ceaiul de brusture poate „curăța” ficatul după consumul de alcool, alimentație dezechilibrată sau administrarea unor substanțe toxice. Ficatul realizează permanent procesele naturale de metabolizare și eliminare, iar o plantă nu poate anula efectele unui stil de viață nesănătos.
Brusturele nu trebuie prezentat nici ca tratament pentru ficatul gras, hepatită sau alte boli hepatice. Persoanele care au analize modificate, dureri persistente ori un diagnostic hepatic au nevoie de investigații și de recomandări medicale individualizate.
Ce spun studiile despre colesterol
Fibrele din rădăcina de brusture ar putea contribui la sănătatea digestivă și metabolică. În plus, compușii săi antioxidanți au fost cercetați pentru un posibil efect asupra colesterolului total, colesterolului LDL și trigliceridelor.
Un studiu clinic de dimensiuni reduse, desfășurat pe persoane cu osteoartrită a genunchiului, a observat îmbunătățirea unor valori ale profilului lipidic după consumul ceaiului din rădăcină de brusture. Totuși, rezultatul unui singur studiu restrâns nu demonstrează că planta reduce colesterolul în cazul tuturor oamenilor.
Afirmația că brusturele „blochează absorbția colesterolului rău și a trigliceridelor” nu este formulată corect. Trigliceridele nu sunt absorbite sub aceeași formă din alimentație, iar colesterolul LDL este o particulă care circulă în sânge, nu un tip de colesterol care poate fi pur și simplu oprit la nivelul intestinului. Cel mult, fibrele și compușii plantei ar putea influența indirect digestia grăsimilor și metabolismul lipidelor.
Cum este utilizată rădăcina de brusture
Rădăcina uscată este întâlnită sub formă de ceai, pulbere, tinctură sau capsule. Pentru prepararea unei băuturi se poate folosi cantitatea indicată pe ambalajul produsului, deoarece concentrația diferă de la un producător la altul. Nu este recomandată folosirea unor cantități mari și nici administrarea îndelungată fără sfatul unui specialist.
Produsele trebuie cumpărate din surse controlate. Frunzele și rădăcinile recoltate fără experiență pot fi confundate cu alte plante, iar unele ceaiuri comercializate în trecut au fost descoperite contaminate cu substanțe provenite din specii toxice.
Brusturele face parte din familia Asteraceae, alături de ambrozie, mușețel, păpădie și crizanteme. Persoanele alergice la aceste plante pot prezenta reacții și la brusture. Prudența este necesară și în timpul sarcinii sau alăptării, precum și în cazul persoanelor care iau tratamente pentru diabet, medicamente diuretice ori alte tratamente administrate zilnic.
Brusturele rămâne o plantă interesantă, nutritivă și bogată în compuși studiați pentru efectele lor antioxidante și metabolice. Totuși, beneficiile sale trebuie prezentate echilibrat: poate completa o alimentație variată, dar nu înlocuiește tratamentul prescris și nu reprezintă o soluție garantată împotriva diabetului, colesterolului ridicat sau bolilor ficatului.
